Nu-i ştim nici prin aproximaţie vârsta, pentru că nu o arată, dar ştim că are o fată care îl însoţeşte rareori. Susţine că nu are nicio poveste, că este asemenea oricărui om normal. Inspiră căldura zâmbetelor călătorilor care, deşi grăbiţi, găsesc puţin timp să-l asculte. Şi expiră ură. Asta în particular, dacă vrei să-i vorbeşti, ”să-l descoşi”, cum spune el.
Ascuns mereu sub aceeaşi glugă, sub aceeaşi şapcă de sub care se zăreşte un păr lung, castaniu, ”Greierele” – cum îl numesc răutăcioşii - sau ”Trubadurul de la metrou”- cum îl ştie mai toată lumea – nu lipseşte niciodată de la datorie. Repertoriul îi este limitat şi, tocmai de aceea, foarte bine însuşit. Este singurul său paznic, nu lucrează cu nimeni, îşi lasă o parte din încasări la vedere, dar e mereu cu ochii în patru. Poate fi încadrat, fără ezitare, în categoria cerşetorilor de lux, poziţie pe care o neagă cu vehemenţă. Mi-a repetat că nu cerşeşte, nu acceptă nici măcar un covrig şi nu apelează la mila publică. Din scurta discuţie pe care am purtat-o, agitată, plină de invective şi negaţii, am înţeles că vocea caldă cu care cântă şi încântă, mai ales în liniştea serii, este doar ambalajul mărfii sale. În realitate, o voce baritonală, iritată, zeflemistă, a omului care a trecut cântecul dincolo de artă şi l-a transformat în soluţia ultimă pentru supravieţuire, îşi strigă nemulţumirea. Supărat pe Radu Baron ”Eu nu am nicio poveste. Nu sunt subiect de presă. Dacă vreţi să scrieţi, luaţi-vă de Radu Baron, părintele prostituţiei muzicale!” strigă enervat solistul underground, ajuns deja la mijlocul peronului. ”Sunt oameni în muzica românească care promovează pipiţe rupte-n... *” - cuvintele nu pot fi reproduse, dar deduse. Ura faţă de impresarul care se află în permanenţă în mijlocul unui scandal de hărţuire, sau este acuzat de artiştii pe care îi are sub tutelă că îi fură, este nedisimulată. A mărturisit că îi cunoaşte pe majoritatea impresarilor şi nu neagă că a primit şi oferte din partea unora. ”Cânt de mic şi să ştii că am şcoala de muzică, dar nu am de gând să apar în viaţa mea pe aceeaşi scenă cu toate afoanele, ajunse să cânte doar pentru că arată bine şi pentru că sunt susţinute de X şi de Y”. Definiţia noului curent muzical ”Noua muzică, tot ce apare pe scenă, tot ce se vinde bine, ce este ascultat cu plăcere, totul nu este decât prostituţie mascată. Favor contra favor. Vedetele se creează doar dacă satisfac fizic şi material pe impresari. Dacă le tai microfonul nu sunt în stare să scoată un sunet. Doar dau din fund, atât”, este verdictul folckistului. ”Generaţia muzicii play-back reprezintă o nouă formă de prostituţie, de data asta cu impresar”, este viziunea rebelului tomnatic. El, însă, cântă şi vara şi iarna, şi pe mult, şi pe puţin, bănuieşte stările de spirit ale ascultătorilor şi îşi adaptează acordurile şi face din staţia de metrou propria scenă pe care o guvernează. Între ”Piaţa Romană, numărul 9” şi ”Numai noaptea vino”, trubadurul se mai confruntă şi cu oamenii de ordine de la metrou. ”Odată, au vrut paznicii de la metrou să mă alunge şi îmi cereau socoteală. A intervenit un bărbat şi alţi călători, dar degeaba. M-au alungat. O dată”, povesteşte el, sau, mai degrabă am putea considera că i-a scăpat o mărturisire. ”Mă simt bine aşa cum sunt. Nu vreau să ajung vedetă, nu vreau să apar la televiziuni. Dacă aş fi vrut, aş fi făcut-o. Nu vreau să fac altceva. Asta e liniştea mea”, a încheiat discuţia trubadurul. |
|||||||||
|
|||||||||
|
||
minunata
atitudine.. libertate si probitate morala.. si mai are si dreptate; d-aia raman eu prafuit ascultator de hard rock clasic..
are paduchi?
cintaretu strazi da la metro?
Nush ..
Probabil ca nu, deci va trebui sa cauti alta sursa sa ii incrucisezi pe ai tai, da' in mod sigur vorbeste si scrie romana mai bine decat tine.
vocea strazii si cultura
In Romania cultura a ajuns sa se confunde cu vocea strazii versus vocea minijupelor. Intre rapsozi populari de metrou si impresari smecheri, muzicii romanesti nu ii mai ramane decat o sansa: sa dispara prin autoeliminare. Ptr ca si asa tot artistii straini iau banii spectatorilor romani. Cand este vorba de publicitate ev zilei umple luni intregi pagini ptr promotia unui concert al unui nume strain (biletele nu sunt de loc ieftine). Sau la rubrica show bizz promoveaza fustele si pantofii si suprafata de piele dezvelita a madamelor bine boite in loc sa scrie ceva despre muzica (pareri critice pe tema asta nu am auzit). Cand este vorba de un concert la Ateneu, cu chiu cu vai apar doua trei randuri. O sa ramaneti cu trubadurii paduchiosi de la metrou si cu lautarii manelisti mai romani. Pe pasaportul vostru va scrie borat' dracula et co. Nu vi se pare important insa este chiar vital. O natiune fara identitate culturala devine rapid una de sclavi si este asimilata pe nesimtite.
Mie nu imi face placere ...
Mie nu imi face placere ca atunci cind sint nevoit sa stau intr-un loc 5-10 minute sa il aud pe un nene cum "urla" de nu mai poate chiar daca asta se numeste muzica. Nu ar fi nici o problema daca ar cinta in locuri "de trecere" si nu acolo unde eu sint obligat sa astept o perioada de timp si implicit sa il aud si pe el.
Aceeasi problema si cu tipii ce cinta muzica religioasa in statiile de metrou de vuieste tot peronul.
Sint uneori obosit, grabit si ma gindesc la treburile mele nu am nevoie decit de muzica pe care vreau eu sa o ascult. Am casti la telefon, mp3 player, etc. asa ca nu am nevoie sa mi se impuna muzica pe care sa o ascult. Asta pe linga mijloace insuficiente de transport (=transpiratie) te determina sa mergi numai cu masina (=poluare si aglomerarea soselei pentru ce care chiar sint nevoiti sa mearga cu masina).
gabi, te-ai ascultat vreodata cantand?
la o petrecere, la un foc de tabara, la volan?dar, in fine, daca pe playlist -ele tale nu e nimic din repertoriul omului, asta e.....are si el publicul lui
nu pricep,
ce te deranjeaza? daca tot ai casti atit la telefon cit si la iPod, pune-ti una dintre ele si, iacata, ai scapat de orice problema :)
de-asemenea, inteleg ca din pricina transportului in comun care e cum e, folosesti masina (personala?). si-atunci cu ce te incurca ceea ce se petrece la metrou?!?!
Adevarat talent,
Il stiu foarte bine si chiar imi opream telefonul si imi scoteam castile sa-l ascult. Eram chiar tentat sa mai astept un metrou. Acum mi-am schimbat serviciul si numai ajung cu metroul la Romana unde il gaseam de regula. Imi pare rau de comentariile celor de mai sus, care banuiesc ca nu l-au vazut si auzit niciodata.
De prima data cand l-am auzit mi-am dat seama ca face ceea ce face doar din placere.
Ma bucur ca s-a gasit o publicatie care sa-l remarce.
Va urez sa aveti norocul sa-l gasiti la metrou. Veti fi impresionati in mod sigur. Asta in cazul in care nu sunteti fani Guta, Salam si Minune.
si eu!
si eu il stiu si l-am ascultat cu placere... chiar mi s-a parut c-a venit metroul prea repede! :))
Re:
Chiar voiam sa intreb daca exista cineva care l-a vazut si auzit cantand.
Eu locuiesc intr-un oras fara metrouri, insa de curand am fost la Londra si am calatorit destul de mult cu metroul, mi-a placut enorm sa ascult muzica "trubadurilor". E deosebita si sunt sigura ca si acest om este deosebit pentru unii bucuresteni...e pacat ca trecem pe langa momente ca acestea prin viata, si nu ne gandim decat la mp3-ul care urla in ureche, sau la oboseala de la serviciu! Cand poate chiar un astfel de om iti poate aduce cumva linistea, chiar si ptr. 5 minute cat stai si astepti metroul.
Mare dreptate..
Sigur nu l-au auzit! Are ceva din caldura timpurilor trecute, si, intr-adevar, daca ajungi sa il vezi si sa il asculti cel putin de doua ori, iti dai seama ca o face doar pentru ca ii place, si nu pentru cersit. Opriti-va si ascultati-l daca il gasiti la Romana.
talentul nu se promoveaza pe scena...
se pare ca in romania adevaratele talente canta la metrou, pe strada si nicidecum acolo unde ar trebui...pe scena. se pare ca de multe ori aceasta natiune aclameaza pitipoance care stiu sa dea din fund, dar care nu stiu sa lege 2 vorbe... ce sa mai zic de cantat. cei care se pricep cat de cat la cantat fie trebuie sa se care din aceasta tara pentru a-si dezvolta abilitatile, fie stau la metrou pentru a nu fi plasati in aceeasi oala cu "artistii" de pe scena romaneasca.
si aici nu vorbesc de gemenele de la indiggo sau chiky girls care ne-au facut de ras in toata lumea, ci ma gandesc la oameni mai simpli care s-au facut remarcati in tari straine, chiar romani fiind.. vezi costel busuioc al carui talent, asa cum este el, a fost remarcat. pe cand noi, cultivam pitipoance.
talente...
cat despre folkistul din articol nu pot pune decat ca are o voce deosebita. si eu, ca si alti cititori, am fost tentata de multe ori sa mai astept un metrou doar ca sa-l ascult. cu greu poate fi muzica din mp3 player comparata cu ceea ce canta el.
Gabi, poate ar trebui sa lasi stresul acolo unde ii este locul si sa asculti in jur… poate e ceva ce pierzi. nu cred ca e cazul sa pleci de la premisa ca cineva urla in metrou, ci dimpotriva…poate are ceva de oferit, mai bun decat ceea ce se ofera in “show biz-ul” romanesc. in londra spre exemplu este surprinzator cat de des ii poti vedea pe acesti oameni la metrou. si mai surprinzator este faptul ca li se ofera premise speciale pentru a-si desfasura activitatea. cred ca ar fi util sa se faca asta si la noi… am mai putea reduce din cersetorii ambulanti, si ne-am permite sa auzim mai multa muzica buna in “underground”
are dreptate
folkistul din metrou. N-am mai fost prin Romnia de o mie de ani, si atit mai putin in metroul din Bucuresti, dar din ceea ce citesc aici despre el, este un mare adevar. Pacat, ca ceea ce spune este valabil si prin alte tari, unde Mass media se bazeaza mult pe Pile Cunostinte Relatii, pe ceea ce este vulgar si decadent. Daca era asa si prin anii 60 The Beatles nu exista niciodata ....
Demult
Il stiu de cand eram anul I de facultate...prin 2003. M-am oprit langa el intr-o seara, in statia de la Romana, si am cantat impreuna cateva acorduri. De fiecare data cand il vad, imi amintesc de primii ani in Bucuresti...
Si eu m-am oprit odata si am cantat cu el
Era cam pe la sfarsitul anului 2004, imi placea cum canta si m-am oprit sa cantam ceva impreuna. Au trecut 5 ani de atunci si in tot acest timp am mai venit in Bucuresti doar de doua ori dar nu l-am mai vazut. E pacat ca nu are loc la televiziune de pipitele cu fundul gol care se culca cu impresarii bogati.
subiectul
am continuat cateva minute duscutia pe tema muzicala,dupa care iar a insistat cu intrebari personale,situatie in care m a facut sa ma inchid in mine si sa ma indepartez de ea,refuzand o,e adevarat pe un ton mai dur si ca nu are decat sa scrie de toate fatele care se dau cantarete si de toata prostitutia din televiziune.a incercat sa se scuze dar intrebarile ei capatasera un sens giratoriu avand acelasi scop:detalii despre viata mea personala,situatie in care am intrebat o""cu cat ma platesti ca sa iti dau informatii despre viata mea personala''la care ea a zambit si a spus ca nu are bani.in final am refuzat o inca odata politicos ca nu am de gand sa devin subiect de presa iar gratuit nici atat.semnat chitaristul