Capitala romană a Daciei a supravieţuit aproape două milenii, iar acum se macină încet, sub intemperiile vremii şi indiferenţa vremurilor.
Dacă treci pe DN 68 dinspre Haţeg spre Caransebeş, de îndată ce ajungi în centrul comunei Sarmizegetusa, pe stânga, la doar câţiva metri de drum, vezi câteva coloane şi „pietre vechi”. În parcarea de la intrarea în situl arheologic nu te întâmpină nimic de sorginte romană. Cele două birturi nu au nimic antic în ele. CUM AJUNGI ÎN ZONĂ POSIBILITĂŢI DE CAZARE OBIECTIVE TURISTICE La poartă, pe geamul unui chioşc vechi, printre vederi şi pliante, abia zăreşti chipul unei femei care zice „3 lei biletul”. Dacă întrebi, ai noroc de serviciile unuia dintre cei doi ghizi. Îl nimerim pe Gheorghe Băieştean, şeful muzeului. Îşi începe liniştit povestirea. Dacă-şi dă seama că eşti cu adevărat interesat, extinde durata ghidajului de la una la trei ore. Afli la început că „pietrele” pe care le-ai văzut din drum sunt, de fapt, urmele templului lui Liber Pater, sanctuarul zeilor Aesculap şi Hygia şi basilica de templu. Amfiteatrul te face mic La câţiva paşi de la intrare, pe dreapta, se află urmele cazarmei gladiatorilor. Lângă ele e fundaţia vechiului templu al zeiţei Nemesis. În spatele lor apare, încă impresionant, amfiteatrul. Zidurile sunt, şi acum, foarte groase. Se înalţă încă până la 3-4 metri deasupra solului. În arena lungă de 80 de metri şi lată de 60 începi să te simţi mic. În tribune, în primele rânduri, încă se mai văd scaune de piatră inscripţionate cu numele potentaţilor vremii. Amfiteatrul nu se potriveşte deloc cu ca sele noi, ridicate foarte aproape de edificiu. Jumătate din întreaga aşezare e acum ocu pată de casele şi grădinile din sat.  INSCRIPŢIE. La tot pasul, se văd mii de fragmente din zidurile şi monumentele străvechiului oraş Foto: Remus Suciu La ieşirea estică din amfiteatru se află un câmp frumos şi verde: una dintre multele zone pe care arheologii nu au apucat să le cerceteze şi pe care localnicii le lucrează cu plugurile, de peste 100 de ani: „E o problemă ce ţine mai mult de presă. Ce-au distrus ei cu plugul, sute de ani, e bun distrus. Oricum, mai jos de 30 de cm în pământ n-au ajuns. E drept, vara, grupurile de turişti trebuie să mă creadă pe cuvânt când le spun că dincolo de porumb se află templul lui Aesculap şi Hygia. Cel mai important este să nu lăsăm să se construiască absolut nimic pe astfel de zone”, spune Gheorghe Băieştean. Ungurii au săpat, au pozat, apoi au acoperit cu pământ Turul sitului continuă spre sud. Pe stânga apar alte fundaţii impresionante de temple (Templul Mare şi Templul zeului Sylvanus), cu urmele din piatră ale atelierului de sticlărie. Drumeagul ce merge spre for trece pe lângă o livadă cu pruni. Dacă n-ai avea ghidul lângă tine, n-ai putea să crezi că sub acea livadă se află una dintre cele două therme publice ale oraşului. „În secolul al XlX-lea, arheologii maghiari le-au săpat, le-au fotografiat şi le-au reacoperit cu pământ pentru că aşa se păstrează vestigiile cel mai bine. Noi am tot săpat, dar aproape nicio săpătură nu a fost urmată şi de lucrări de conservare. Aşa s-a ajuns să pierdem an de an piese importante din întregul sit. Romanii au folosit marmură de Bu cova, mai poroasă şi mai puţin rezistentă la ploaie. Bucăţile de marmură care au mai rezistat au fost luate de turişti acasă. Până şi profesori care vin cu grupurile nu se pot abţine să nu ia ceva acasă. De exemplu, pavajul de marmură al pasajului de trecere din forul civil spre cel religios, încă mai exista în 1996. Acum nu mai e”, explică Băieştean. Palat îngropat într-o curte Un pic mai sus, pe stânga drumeagului, apare Palatul Procuratorului. Este „decopertat” doar pe jumătate, dar se văd, lângă el, urmele hambarelor uriaşe, unde se adunau rezervele de cereale, precum şi compartimentarea birourilor funcţionarilor din palat. Aici se află alte therme: cele ale procuratorului. O parte a edificiului se ascunde sub pământ, într-o altă grădină a unui localnic din comună. Lângă palat se înalţă un val de pământ. Sub el este zidul înalt de şase metri care împrejmuia oraşul propriu-zis. Nici nu-ţi dai seama când intri în ora şul roman. Arheologilor nu li s-au dat până acum bani pentru a săpa una dintre porţi, deşi aici ar găsi şi legea de organizare a vechii aşezări romane, chiar şi un plan al acestuia. Kilometrul zero Aproape de for, câteva coloane stau răsturnate lângă un colţ al pătratului de piatră. În dreapta lor, mai aproape de intrarea în for, patru pătrate de piatră alcătuiesc „locus grome”, un fel de „kilometru zero” al aşezării, punctul din care se calculau toate distanţele oraşului. Acesta trece însă şi el neobservat, nu e marcat nicicum. Intrarea în for era cândva monumentală, cu patru piloni, inscripţii şi fântâni. Acum, în interiorul forului, grămezi de bolovani adunate pe toate cele patru laturi îţi dau doar de bănuit că pe acele locuri s-ar fi aflat statui ale împăraţilor cu rol important în viaţa comunităţii. Trebuie să fi fost statui dintre cele mai frumoase, unele acoperite cu foiţă de aur, pentru că aici era capitala uneia dintre cele mai bogate zone cucerite de romani. În centru intrigă o grămadă şi mai mare de „bolovani”. Sub fostul miez al statuii principale sunt două varniţe săpate de localnici, cel mai probabil în secolul al XlX-lea, când au luat marmura din for şi au transformat-o în var. Pe latura sudică a forului se văd foarte bine cele două încăperi ale vistieriei Curiei, urme ale Basilicii şi ale clădirilor funcţionarilor importanţi. Din forul civil se trece apoi în cel religios. Urmele sunt încă neclare pentru ochiul turistului şi fac obiec tul unor cercetări arheologice afla te în curs. Dincolo de forul religios, un şopru făcut în grabă adăposteşte bazinul anticei pieţe de peşte. În jur de 30.000 de locuitori Capitala romană, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, avea 33 de hectare între zidurile zonei civile, plus 60 -80 de hectare în afara acestora, fapt pentru care era considerată o aşezare de dimensiuni medii, la nivelul întregului Imperiu Roman, şi „metropola” provinciei. Numărul estimat al populaţiei e de 20.000-30.000. Gheor ghe Băieştean e convins că aici au trăit 50.000 de oameni. PLANURI Gheorghe Băieştean spune că arheologii şi-au făcut treaba: „Au cercetat şi pot oricând alcătui un proiect al întregului oraş. Când însă bugetul culturii este zero virgulă nimic, nu ne putem gândi nici mă car la reconstruirea unei locuinţe romane. Nu suntem în stare să facem turism cultural. Dăm mii de euro pentru un cântec, dar la Sarmizegetusa nu avem nici măcar un indicator ca lumea pus pe drumul mare.” În anii ‘90 fusese întocmit un proiect pentru restaurarea unei jumătăţi din amfiteatrul roman pentru ca edificiul să poată găzdui manifestări culturale. A rămas la stadiul de proiect. Alt proiect de restaurare şi conservare a fost întocmit, cu aproape 10 ani în urmă, de regretata Cristina Gheorghe, arhitect specializat în restaurarea şi conservarea monumentelor istorice. După moartea ei, în 2006, proiectul s-a pierdut pe la Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice. Reconstrucţia oraşului roman ar cere zeci de milioane de euro. Mai e o soluţie: alcătuirea unei imagini virtuale a aşezării, ce ar putea fi gata până la sfârşitul anului, spune directorul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Marcel Morar. „Am obţinut de la Consiliul Judeţean 100.000 de lei pentru proiect şi studiul de fezabilitate privind ridicarea unei porţi la intrarea în sit. E vorba despre o construcţie de genul celei de la Carnuntum – Austria, în care să se poată amenaja o miniexpoziţie, să se poată comercializa materiale de prezentare şi să se amenajeze nişte toalete”, adaugă el.  PE VERTICALĂ. Coloană încă în picioare Foto: Remus Suciu ULPIA TRAIANA AUGUSTA DACICA SARMIZEGETUSA Înflorire scurtă, dezastru prelung Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost fondat între anii 108-110, iar până la începutul secolului al III-lea a cunoscut o înflorire aproape neîntreruptă. Zona a început să se mlăştinească după retragerea aureliană (271- 275), fiindcă reţeaua de apă şi canalizare rămăsese fără o administrare corectă. Urme clare de locuire din Evul Mediu pe teritoriul oraşului nu s-au găsit încă. De-a lungul secolelor, oraşul părăsit a fost sursă de materiale de construcţii. Bucăţi de piatră şi chiar ornamente romane se regăsesc în alcătuirea bisericilor de piatră din Ţara Haţegului, chiar şi la cele de secol XII–XIV. Cel mai intens dezastru a avut loc, însă, în secolul al XlX-lea, când locuitorii zonei au transformat oraşul într-o adevărată carieră. În plus, obiectele de artă au fost luate şi duse-n lumea largă de diverşi amatori de antichităţi. În aceeaşi perioadă, o mare parte din suprafaţa aşezării a devenit teren agricol „cu acte-n regulă”. Începând cu anul 1990, Ministerul Culturii a alocat sume de bani pentru răscumpărări de terenuri, însă operaţiunea a fost sistată în 2003 de Răzvan Theodo rescu, pe motiv că oamenii în ce pu seră să ceară prea mult pentru terenurile lor. Sumele au fost apoi îndreptate spre Sarmizegetusa Regia (capitala dacică situată la 40 de kilometri distanţă, în Munţii Oră ştiei), zonă care a intrat în atenţia opiniei publice în urma repetatelor scandaluri legate de aurul daco-tracic.  ULPIA. Din vechea aşezare romană au rămas câteva pietre Foto: Remus Suciu SARMIZEGETUSA REGIA Capitala dacilor, pe harta jafului De mai bine de 10 ani, Ministerul Culturii promite fonduri pentru cercetarea, conservarea şi protejarea vechii capitale a dacilor. Fondurile alocate sunt însă, de fiecare dată, insuficiente. Abia ajung pentru două-trei săptămâni de săpături. Aflată într-o zonă greu accesibilă, vechea aşezare a devenit mai cunoscută în ultima vreme din cauza jefuitorilor de comori. Între anii 2002 şi 2008, pe măsură ce poliţiştii descopereau din ce în ce mai multe brăţări din aur şi monede din aur şi argint sustrase din preajma cetăţilor, Sarmizegetusa Regia devenea şi instrument de atragere de capital de imagine pentru politicieni. În 2007, Ministerul Culturii ajunsese să anunţe elaborarea unui proiect de pază a cetăţilor dacice inclusiv cu camere de supraveghere. Ideea s-a dovedit a fi absurdă şi, cel mai probabil, avansată de cineva care nu a fost vreodată la cetăţile din Munţii Orăştiei pentru a vedea că este vorba despre un areal imens, foarte greu accesibil, 90 la sută împădurit şi fără vreun stâlp de curent electric. Fenomenul braconajului arheologic din Munţii Orăştiei persistă. Nici răsunătorul caz al brăţărilor dacice, în care 13 indivizi sunt acuzaţi că ar fi traficat 15 brăţări din aur cu greutăţi cuprinse între 800 şi 1.800 de grame, nu i-a impresionat pe braconieri. Gropi săpate de aceştia au continuat să apară an de an în apropiere de cetăţile antice.  REGIA. Vechea capitală a dacilor mai are încă comori nejefuite Foto: Remus Suciu |
|||||||||
|
|||||||||
|
||
Suntem o rusine !
Doamne inafara de prostie ,suntem si blestemati?Cand ai asemenea valori sa le neglijezi,copiii tarii sa nu stie nimic de existenta lor si sa lasi taranii sa ciltive pamantul si sub el sa fie valori antice,este o nebunie care numai la noi este posibila. Am ajuns rusinea lumii civilizate. Sa te vaiti de foame si sa importi alimente ,sa te vaiti ca nu vin turisti si sa ai asemenea valori?Ne meritam soarta!
prostie
au venit romanii, au facut un oras care a mers bine aproape 200 de ani iar dupa ce au plecat s-a ales praful. "puii de daci" l-au praduit timp de 2000 de ani si inca n-au terminat!
Sa luam exemplu de la britanici
Englezii fac foarte mult caz de vestigiile stravechi pe care le au , le-au conservat si obtin sume foarte mari de la turistii dornici sa le vada. Au si ei un cer de pietre, dar l-au facut vestit in toata lumea si fac mare caz de el. De baile romane de la Bath ce sa mai spun: ramai cu gura cascata ce muzeu au reusit sa faca: cu proiectii , cu machete electronice, cu aparate la care asculti 3-4 variante , pentru toate gusturile si varstele, ale unor scene de viata antica. O incantare! Si au vestigii mult mai modeste decat ale noastre. Udrea sa mearga la Bath si Stonehenge sa vada ce se poate realiza . Avem comori irosite.
Sarmisegetuza regia
Este cu adevarat capitala dacilor. Se spune ca sub acele ruine se afla multe vestigii care asteapta sa fie descoperite.
Accesul este foarte dificil, dar merita ajuns acolo. Te incarci cu energie.
Eu am citit despre Sarmisegetuza Regia pe net si vreau sa ajung acolo. Am citit si despre dezinteresul autoritatilol, drept urmare am trimis niste mail-uri pe la televiziuni sa faca niste reportaje, dar nu stiu daca intereseaza reporterii acest lucru.
Am sa dau mai jos link-urile unde am citit despre Sarmisegetuza Regia. Poate vede cineva care poate face ceva:
http://ice4you.blogspot.com/2007/05/cronica-unui-weekend-vlii-sarmisegetusa.html
http://ice4you.blogspot.com/2007/03/opriti-macelul-si-batjocura-istoriei.html
http://www.hoinari.ro/index.php?cu=17424020030717
http://www.ziua.ro/display.php?data=2007-03-03
da,da
,,Accesul este foarte dificil"- ruinele sunt pe partea stanga a drumului national spre Caransebes, vis-a-vis de primarie, iar langa ele este un restaurant si magazine.
le confunzi
confunzi Sarmisegetuzele ioane :)
confuzie
Da, le confunda rau de tot! La Sarmisegetuza Regia se ajunge in 4 ore de mers de la Costesti (aproape de Orastie).Eu inca nu am fost dar vreau sa merg.Am fost la cetatea dacica de la Costesti si de la Blidaru(drumul, adica poteca, este horor pana acolo, trebuie sa stai bine cu conditia fizica).Sunt frumoase si ingrijite, atat cat se poate.Cetatile dacice trebuie puternic mediatizate!!!
TURISMUL ISTORIC al ROMANIEI
in stransa legatura cu toate tarile care au apartinut IMPERIULUI ROMAN ar putea sa fie cel mai profitabil turism cultural si ecumenic al ROMANIEI si nu numai. Pentru acest mare proiect ar trebui un studiu al specialistilor- angajati cercatatori romani si din toate statele foate romane ...si construit un itinerariu cu reconstructii si reabilitari...cu niste noi obiective de cazare pentru turisti in jurul acestor MARI DOVEZI ale EXISTENTEI noastre ca romani si ale altor natii. Totul este sa fie numai vointa si interes pentru ROMNANIA - oricum sunt multi care doresc STERGEREA ISTORIEI ROMANILOR si a locurilor ce seamana cu acesta. Bani spre a ctitori biserici- monumentale fara rost Ministerul Culturii gaseste intotdeauna, insa pentru aceste LOCURI ESENTIALE ale statului roman - NU ?Multumim Evenimentului Zilei ca deschide seria aceasta de articole de cunoastere si trag un semnal de alarma BENEFIC.
Interesant
Interesant articolul si felicitari pentru initiativa! De-abia astept sa merg din nou acolo si sper sa-l pot intalni acolo pe dl. profesor.
Din pacate, Sarmisegetuza nu este singurul loc cu aceasta soarta. Trecand peste faptul ca aceste locuri nu sunt vazute (printre altele) ca generatoare de profit, cum sa invesesti intr-un loc unde este greu sa ajungi din cauza lipsei infrastructurii? Conservarea si promovarea locurilor ca Sarmisegetuza cer o abordare integrata. Altfel, oricati bani ai investi, rezultatul nu poate fi decat partial.
pe cand altii...
In centrul orasului ungar Szombathely, aflat la vreo 15 km de granita cu Austria, exista un pasaj subteran (gen Universitatii din Bucuresti) unde in spatele vitrinelor se afla expuse cateva vestigiile romane ale vechiului oras Sabaria. Chiar si una din echipele de fotbal poarta acest nume latin. Nu este istoria lor (a neamurilor maghiare), dar o respecta. Si chiar daca e numai din scop turistic, e mai mult decat facem noi, care furam piatra sa o ducem acasa. Nu ne iubim nici tara, nici istoria. Si putina istorie pe care nu au falsificat-o comunistii, si pe aceea o batjocorim. Este un motiv in plus sa fim dispretuiti.
Savaria, Pannonia, Ungaria
Colonia despre care vorbeati se numeste Savaria. Apoi, istoria acestui oras ca si a Pannoniei este la fel a Ungariei cum este istoria Daciei romane a Romaniei.
plangem
[ai daca stam si plangem in loc sa intram in organizatii si sa fim uniti. orice comentariu este de prisos
E in paragina
Am putea face foarte multi bani daca aceste locuri ar fi amenajate si introduse in circuitul turistic ! Dar noi dam banii pe imnuri turistice si pe tenis in fata primariei din Paris !
Eu am fost la sarmizegetusa regia si intradevar nu e foarte usor, am mers pe jos dar tocmai aici e si frumusetea pt ca e un drum de tara prin padure, pe langa un parau de munte, e un peisaj frumos ! Am vazut acolo (printre multe altele) zid gros de 2-3 metri vechi 2.000 de ani care merge prin padure cativa kilometri !
Chiar nu se poate face nimic?
Chiar nu se poate face nimic concret pentru salvarea si conservarea acestui loc? Sa "atingi" niste vestigii vechi de 2000 de ani este un privilegiu... In plus niciodata nu s-au facut sapaturi serioase in zona...
Se fac lucruri...
...inca nu se vad cum trebuie, dar merita sa mergeti la fata locului si sa vedeti.
Deocamdata
http://www.mnir.ro/douacapitale/index.html
Pt.zabdibol
Multumesc pt link. Este un inceput dar trebuie ca zona sa fie in intregime protejata ,sa se efectueza sapaturi pentru a se salva ce se mai poate altfel odata pierdute aceste comori nu vor mai putea fi recuperate... Cum por fi "scapate " din vedere lucruri de asemenea valoare?!!
rusine
blonda udrea si turismul, fatza tarii, rusine...mai bine cu manelele, fericti cei saraci cu duhul
un localnic
nu numai blonda udrea e de vina ci toti politicieni de dupa 1990,care nu merita sa fie votati,sunt de vina
Sarmizegetusa 3D
http://www.mnir.ro/douacapitale/index.html
CINE UITA NU MERITA...
Ulpia Traiana Sarmisegetuza = Pantheonul neamului romanesc, capitala Daciei Felix si locul de nastere al poporului si limbii romane ...
Pantheon???
Scuze, dar Sarmisegetuza n-are cum sa fie Pantheonul neamului romanesc. Romanii s-au format la sud de Dunare, asa cum a dovedit imbatabil lingvistul de renume acad. Philippide in opera sa monumentala.
O alta viziune despre daco-romanism aici:
http://www.hungarian-history.hu/lib/dunay/index.htm
Dovezi genetice
Studii genetice recente arata ca romanii de astazi sunt urmasii daco-getilor care populau acum 2000 de ani estul Europei, pana in actula Ucraina (vezi enciclopedia Wikipedia).Romanii au stapanit Dacia numai 165 de ani, timp in care nu au avut posibilitatea de a schimba substantial componenta populatiei si limba vorbita. Tot studii recente ale unor cercetatori americani arata ca daco-getii vorbeau o limba proto-latina. Eu cred ca ignorarea istoriei noastre este intentionata, nu e vorba numai de bani.
pentru "Philippide"
Oricat ati incerca (tu - "philippide" si altii ca tine) un lucru este CERT: Istoria romanilor e UNA si nu ne-o puteti falsifica NICIODATA. Propaganda voastra "imbatabila" de doi bani ascunde doar frustrare.
Intelegi tu, mai "unguriene"?
E trist...
Ca adevaratele valori ale acestei tari sunt neglijate, mutilate constant...
e rusinos
dar se intampla pretutindeni.indiferenta fata de istorie poate fi explicata numai prin lipsa banilor si a timpului liber.muncesc in atena si vad zilnic acropolele,de la distanta,dar nu am fost niciodata sa le vad deaproape.la fel ca majoritatea atenienilor,care au fost doar cand erau elevi si erau dusi "cu scoala".un alt exemplu concludent in cazul meu,iesean fiind,nu am vizitat palatul culturii,dar m-au dus "cu scoala" la cetatea neamtului si palatul lui cuza din ruginoasa.voi incerca in viitor sa indrept aceste greseli!
idee
iata un loc unde merita sa se duca o parte din banii luati cu imprumut de la ue(si nu in vile cu piscina)
Asa suntem noi romanii (1)
Din pacate asa suntem noi romanii, delasatori. Pot sa dau un exemplu comparativ cu alta tara din Europa (nu dau nume). In aceasta tara guvernul a fost interesant inca de la inceputul sec XIX sa salvez anumite situri istorice asa ca a creat o societate care avea acest obiectiv. Acum au sute de zone istorice, naturale pe care le administreaza. In plus, au fost oameni de afaceri, care au donat case cu o insemnatate istoica acestei societati doar pentru ca aceasta societate a demonstrat seriozitate. De asemenea, batranii sunt incurajati in a participa la activitati in aceasta societate si iti sunt ghid prin casa, palat, zona istorica.
Revenind pe plaiuri mioritice, ce vedem. Batranii sunt interesati de telenovele, tinerii interesati de manele, ceilati sa se sparga in figuri si pe deasupra, o clasa politica dezintereesata de Romania!!!
Asa suntem noi romanii (2)
Pacat de locuri acestea superbe care, probabil, vor disparea peste un anumit timp, in urma ramanand doar "adevarata istorie a lui Medvedev".
Cum s-ar finanta o astel de societate in Romania?
Cateva posibilitati: 1) deschiderea unor cafenele langa aceste zone istorice (nu ma gandesc aici la baruri ci doar la un loc linistit unde poti bea un ceai, o cafea), profitul evident dcandu-se la aceasta societate 2) posibilitatea organizarii de evenimente publice sau private in acesta locatii (cum s-ar simti cineva daca ar urmari un spectacol primvara sau vara intr-o zona ca Sarmizegetusa) 3) taxa de parcare 4) produse specifice locului 5) ghiduri, harti 6) samd
Ma rog, idei ar fi doar de ar fi cineva interesat ... Pacat, pacat de tara asta frumoasa!
ucrainienii au dreptate
dupa cucerirea romana colonia DAcia Felix a fost populata si cu delicventi si smecheri de joasa speta din imperiu. Acum cateva secole toti astia s-au improspatat sangele corcindu-se cu satrele de tigani fugarite din India. Si in final au ajuns acum sa conduca tara asta chinuita fie prin clan mafiot fie prin clan politic.
cand se va pune intrebarea ca la Sodoma - cati drepti mai sunt aici - sper ca romanii, descendenti ai dacilor vor fi toti plecati departe ca dreptate aici nu mai gasim
istoria familiei tale
nu este istoria romanilor. Nu confunda.
Unde esti tu Udrea doamne...:)))
La ce va asteptati cu Udrea la carma???
Eu propun sincer sa radem Sarmizegetusa de pe fata pamantului, cel putin asa stim sigur ca nu mai exista si gata, punct. E o rusine sa traim in aceste locuri minunate ca niste animale blestemate. Daunam istoriei, daunam naturii, ne daunam noua, da, noi romanii.
"contra" lui Philippide
Acad. Philippide a formulat si a sustinut doar un punct de vedere. A avut niste argumente, dar nu imbatabile. Sunt multi altii, de calibrul lui Philippide, care au demonstrat formarea romanilor si a limbii romane pe ambele maluri ale Dunarii: Ovide Densusianu, Al. Rosetti, Iorgu Iordan, Sextil Puscariu, G. Ivanescu. Problemele sunt destul de complicate, implica deplasari de populatie, navaliri si ocupatii slave s.a. De ce se intinde asa un spatiu mare intre romanii din nordul Dunarii si istroromanii, meglenoromanii si aromanii de la sud? Cine, ce, de ce ne-a despartit? Ei, Istoria limbii romane este disciplina universitara, foarte grea, cu o bibliografie in care cartea lui Al. Philippide este prezinta numai una dintre teorii.