Cultural şi religios
De acelasi autor 
Aşezările sfinte ale Neamţului au păstrat loc zimbrilor "R"
 
Dan Sofronia
Joi, 13 August 2009
Continuăm călătoria liniştită printre mănăstirile şi frumuseţile judeţului Neamţ. Astăzi vă prezentăm zimbrii "R" de la rezervaţia "Dragoş Vodă", dăm o raită pe la Secu şi aflăm istoria unei icoane preferate a credincioşilor români.

În imediata apropiere a Mănăstirii Neamţ, turiştii se pot delecta vizitând rezervaţia de zimbri şi faună carpatină „Dragoş Vodă“, înfiinţată în anul 1970.

Zimbrul, simbolul României

Primele trei exemplare de zimbri au fost aduse din Polonia şi au fost numite Rarău, Raluca şi Roxana. În1974, s-au născut primele două exemplare în cadrul rezervaţiei, un mascul şi o femelă, „botezate“ Roco şi Rosina.

CUM AJUNGI LA PIATRA NEAMŢ

CAZARE ÎN NEAMŢ

Acum sunt 28 de zimbri, cei mai mulţi dintre ei fiind crescuţi într-un parc de aclimatizare de 180 de hectare, deoarece un amplu proiect ce urmăreşte repunerea speciei în libertate nu a fost încă finalizat. Primul grup ar urma să fie eliberat în Munţii Neamţului în iarna 2010-2011.

Doar şase zimbri sunt crescuţi în scop turistic şi se află la dispoziţia vizitatorilor care trec pragul rezervaţiei. În 1810, ultimul zimbru care a trăit în libertate în munţii noştri era prins în munţi Gurghiului şi dus la
Parcul Schönbrunn, din Viena. Exemplarul a murit douăzeci de ani mai târziu.

Pădurea zimbrilor polonezi


Secu, fortăreaţa ascunsă în Munţii Ştânişoarei

Plecând de la Mănăstirea Neamţ, turiştii se pot abate la Secu, zonă aflată în vecinătate, la circa 8 km, ascunsă în umbra pădurilor seculare care acoperă Munţii Stănişoarei. Mănăstirea a fost ridicată pe locul unui schit de călugări, pomenit în documentele din a doua jumătate
a secolului al XVI-lea, sub numele de Zosin.



Mănăstirea Secu

Biserica aşezământului
a fost ctitorită de marele vornic Nestor Ureche, tatăl cronicarului Ureche, la 1602. După cum ne informează pisania originală aflată în zidul sudic al bisericii, lucrările s-au săvărşit în numai patru luni: „ (...) Şi s-a început a se zidi la anul 7110 (1602) iunie 7 şi s-a isprăvit în acelaşi an, octombrie 5“.

Mănăstirea a avut perioade
înfloritoare, dar a trecut şi prin vremuri grele. În 1691, la Secu au fost cantonate trupele polone conduse de Sobieski. Aici s-a purtat ultima luptă a eteriştilor cu turcii în toamna anului 1821, iar locaşul a fost supus tirurilor de artilerie, incendiată şi pustiit. La Secu şi-au petrecut o parte a vieţii câţiva reprezentanţi de seamă ai bisericii moldoveneşti - mitropoliţii Varlaam, Sava sau Ghedeon. Acest lăcaş are un bogat tezaur de obiecte de patrimoniu: veşminte, manuscrise, tipărituri, odoare de metal şi broderii.

Maica Domnului "Cipriota"

Fiecare mănăstire are o icoană de suflet, o icoană încărcată de istorie, sfinţită cu rugăciunile cuvioşilor şi căutată de paşii pelerinilor. Câte ar putea povesti o astfel de icoană? Câte rugăciuni fierbinţi au fost aşezate în faţa ei, câte lacrimi au udat-o şi câte suflete i-au îngenuncheat înainte ca la o ultimă scăpare, numai Dumnezeu ştie, căci El le-a şi primit.

„Cipriota“ - făcătoarea de minuni din biserica mare, oferită de domnitorul Vasile Lupu în anul 1647, ca semn de preţuire faţă de cărturarul şi sfătuitorul său Sfântul Ierarh Varlaam. Ea poartă această denumire deoarece a fost adusă din Cipru, fiind pictată în stil bizantin. În vremurile apuse, pentru a nu fi distrusă de invaziile otomane, icoana a fost ascunsă în locuri tainice şi a rezistat peste secole.

Credincioşii din zonă păstrează din generaţie în generaţie
tradiţia conform căreia cu ani în urmă icoana Maicii Domnului se schimba la faţă. În momentele în care avea chipul întunecat vremurile erau vitrege, aşa că bătrânele ce o cercetau grăiau către părinţii cei mai în vîrstă din mănăstire: „iar s-a supărat Măicuţa Domnului pe noi, binecuvântaţi să facem oleacă de post!“. Alteori o găseau luminoasă, semn că-s vremuri de pace.

Mănăstirile din codrii seculari ai Neamţului, partea 1

Mâine, în ultima parte a călătoriei prin judeţul Neamţ, vă prezetăm povestea duhovnicului Cleopa, mănăstirile Văratec şi Agapia, dar şi un minunat schit de la poalele Ceahlăului cu fruntea-n soare.
 
Comentarii | Spune-ti parerea
  1. Atentie la Baronii PDSR

    de Boureanu(Vizitator), miercuri, 12 august 2009 - 23:20

    Nu cumva sa-i faca la protzap la vreo agapa cand
    se-aduna baronii "sa se roage"in cor de sarbatori de
    hram impreuna cu preasfintiile securiste episcopale.

  2. d-le Boureanu

    de Doina(Vizitator), joi, 13 august 2009 - 02:46

    Sunt unii oameni care murdaresc tot ce ating. Pacat

  3. Rau, Ratusca, Ramurica ...

    de Ioan, joi, 13 august 2009 - 17:09

    Imi sunt prietene si mie. Si ratonii si bizonii, tot ce misca-n Tara Noastra si e natural sau iubeste natura. Uite-asa ... se educa sanatos copiii, dar si pe cei mai mari, nu cu McDonald sau McJeep.