vezi galerie
Turist în oraş
De acelasi autor 
Pe urmele primului rege
 
Simona Diaconu
Andreea Dogar
Vineri, 25 Septembrie 2009
Parcul Carol, un loc cu tradiţie pentru plimările pe înserat ale bucureştenilor, a adunat de-a lungul timpului o mulţime de monumente, unele întreţinute, altele uitate.

Până la amenajarea parcului, dealul şi câmpia Filaret, numite aşa după mitropolitul Filaret al II-lea, erau acoperite de mlaştini, iar în jur se întindeau pogdorii, care au dat numele lor Şoselei Viilor.

Locul şi-a trăit momentul de glorie în timpul revoluţiei din 1848 din Ţara Românească. Mii de bucureşteni au plecat atunci de pe câmpie şi au pornit pe strada Filaret (astăzi 11 iunie) spre palatul domnitorului Gheorghe Bibescu, pentru a-l obliga să semneze "Constituţia" (proclamaţia şi programul de la Islaz) şi să recunoască guvernul revoluţionar provizoriu.

Câteva zile mai târziu, la 15 iunie, a avut loc Marea Adunare de pe Câmpia Filaretului, când mii de oameni au depus jurământul pe Constituţie. A doua zi, guvernul provozoriu a hotărât ca acea zonă să poarte numele de Câmpia Libertăţii.



Însă istoria amenajării zonei ca una dedicată plimbărilor şi jocului începe odată cu mitropolitul Filaret al II-lea, care a construit în actualul Parc Carol, la sfârşitul secolului al XVIII-lea, o fântână din marmură în formă de chioş, pe al cărei tavan erau sculptate semnele celor 12 zodii.

Fântâna Cantacuzinilor

Neîntreţinută însă, fântâna s-a degradat şi a fost dărâmată în 1863. În 1870, primarul George Grigore Cantacuzino a ridicat în locul ei o altă fântână, construită în stil neoclasic, împodobită de coloane ionice şi de ornamente realizate de sculptorul Carol Storck.

Fântâna s-a păstrat până astăzi, deşi uneori este greu pentru trecători să se apropie prea mult să o admire din cauza câinilor vagabonzi care s-au aciuat pe acolo şi îi întâmpină cu mârâieli neprietenoase.

Astăzi, locul promenadelor în maşini de epocă a fost luat de “băieţii şmecheri”, care îşi turează la ceasuri târzii din noapte motoarele automobilelor.



Între anii 1900-1905, pe Dealul Filaretului a fost amenajat Parcul Carol, după planurile arhitectului peisagist Eduard Redont. Parcul a fost inaugurat în 1906, cu ocazia împlinirii a 40 de ani de domnie a regelui Carol I. Totodată, se împlineau 25 de ani de când România devenise regat, în 1881, şi 1800 de ani de când împăratul roman Traian cucerise Dacia, aşa că autorităţile, la ideea lui Take Ionescu, au organizat în piaţa din faţa parcului Expoziţia Generală Română, un fel de muzeu în aer liber, cu multe pavilioane, al cărei principal scop era să prezinte istoria românilor. În parc a fost construit şi un castel de apă, denumit Cetatea lui Vlad Ţepeş.

Pe Arenele Romane se aşterne nepăsarea

Comisar general al expoziţiei a fost numit C.I. Istrati, doctor în chimie şi medicină şi fost ministru al Lucrărilor Publice. Astăzi, un soclu gol, fără statuie, din faţa Arenelor Romane, îi aminteşte numele. De altfel, nici Arenele Romane nu arată mai îmbucurător: faţada îşi pierde tencuială şi îşi arată, pe la colţuri, zidăria din cărămidă.



Uşile şi-au pierdut vopseaua şi au ruginit, iar pereţii poartă însemnele celor care îşi exersează talentul în arta grafitti-ului. Teatrul în aer liber cu patru coloane dorice la intrare păstrează însă o frumuseţe tristă şi prăfuită.

Giganţii, două sculpturi din piatră de Rusciuk, realizate de Carol Storck şi Dimitrie Paciurea, străjuiesc drumul spre Dealul Filaret. Iniţial, Giganţii şi statuia Frumoasei Adormite erau amplasate în faţa Muzeului Artelor, acum dispărut, şi a unei peşteri artificiale. Grota era denumită Grota cu Giganţi, iar cele trei statui reprezentau personajele unei legende: doi gemeni, îndrăgostiţi de aceeaşi femeie, au fost transformaţi în piatră din cauza iubirii neîmplinite, iar Frumoasa a devenit o cascadă.





În 1935 în piaţa din faţa parcului s-a construit o fântână arteziană monumentală: fântâna Zodiacului, proiectată de arhitectul Octav Doicescu şi decorată cu mozaicuri cu zodii de sculptorul Mac Constantinescu. Acum, fântâna a fost înconjurată de bănci de lemn, în apropiere au apărut semne cu mesajul „Piedone pentru tine”, iar câte un trecător îşi ia provizii de apă din fântână.

Regimul comunist a schimbat numele Parcului Carol în Parcul Libertăţii, pavilioanele expoziţionale au dispărut, iar unele monumente, precum Giganţii, au fost mutate. Cea mai evidentă modificare a parcului a fost însă apariţia, în vârful dealului, a câtorva arcade imense, placate cu granit roşu. Mausoleul, cunoscut în perioada comunistă drept Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, a fost ridicat în 1963, în cinstea militanţilor revoluţionari socialişti.

În incinta circulară de la baza arcadelor s-au aflat criptele a trei lideri comunişti: Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej  şi C. I. Parhon, iar în jurul monumentului se aflau cripte cu rămăşite pământeşti ale unor militanţi socialişti, printre care şi Ştefan Gheorghiu.





În 1991, mausoleul a fost dezafectat, iar osemintele reprezentanţilor comunişti au fost mutate în alte cimitire. În locul lor au fost aduse rămăşiţele soldaţilor căzuţi în al doilea război mondial, din Mausoleul de la Mărăşeşti, iar monumetul a fost închinat în memoria eroului necunoscut.

Dacă urci de la Parcul Carol spre Autogara Filaret, dai de singura stradă-scară din Bucureşti, care poartă numele fostului elev al lui Socrate, Xenofon. Aici, un colţ umbrit de viţa de vie ce se întinde peste garduri de la casele vecine, peste care se ridică lătratul câinilor din curţile oamenilor, aminteşte de trecutul pitoreasc al locului.

Palatul dintre vii

Odată urcate cele câteva trepte, călătorul dă peste fostul palat construit de arhitectul elveţian Thomas Suter. Acesta a venit în România la cererea regelui Carol I şi a fost însărcinat să se ocupe de asanarea mlaştinilor din jurul Filaretului.

În timpul lucrărilor de la Parcul Carol, arhitectul se decide să cumpere colina de vis-s-a-vis, acoperită de o podgorie. Treptat, alţi oameni cu stare din Bucureşti aleg să îşi construiască aici o casă.

În timpul comunismului, palatul a fost transformat în sediu ICRAL, iar nimeni nu s-a mai îngrijit de restaurarea lui. După ce le-a fost retrocedat, proprietarii au vândut imobilul, iar cumpărătorii au investit peste 6 milioane de euro pentru restaurarea sa.

Au păstrat liniile de bază şi au împodobit lucrarea cu unul dintre cele mai mari candelabre din sticlă de Murano, în care peste 2.000 de cristale se împletesc. Candelabrul are 14 metri înălţime şi cântăreşte două tone. Pentru a păstra aerul de epocă, proprietarii au folosit piese clasice de mobilier.



 
Comentarii | Spune-ti parerea
  1. Restaurare

    de ficusul(Vizitator), joi, 24 septembrie 2009 - 23:40

    Pentru restaurarea monumentelor nationale niciodata nu au fost fonduri .... Ma intreb daca nu existau ce ne faceam??? Ne plangeam ca nu avem monumente??

    1. uneori statul gaseste bani

      de nea Gogu ingineru, vineri, 25 septembrie 2009 - 23:08

      de exemplu pentru renovarea si consolidarea palatului telefoanelor, declarat imobil de patrimoniu. Asta desi cladirea apartine acum grecilor care au cumparat rtc.

  2. Cel mai mizerabil oras

    de ciprian(Vizitator), vineri, 25 septembrie 2009 - 00:12

    intr-un fel Carol I este primul rege al celei de-a 3-a dinastii monarhice de pe pamanturile noastre. sa nu uitam ca dacii aveau regi iar Basarabii si Musatinii aveau de asemenea structura de descendenta monarhica, normal nerecunoscuta de imperiile vremii din considerente clare. Din pacate bucurestiul de astazi e departe de micul paris care in parte era si creatia lui Carol I. Ghibonii comunisti au distrus capiatala si ce e mai dramatic pt noi: si-au perpetuat specia iar copii lor, ghibonii neocomunisti si pseudocapitalisti ,o distrug in continuare. Bucuresti astazi e unul dintre cele mai poluate si mizerabile orase din europa, spatiile verzi lipsesc, parcuri putine, in schimb avem blocuri cenusii, melteni care asculta manele, toparlani inbogatiti peste noapte.

  3. Steaua comunista

    de micky35(Vizitator), vineri, 25 septembrie 2009 - 20:23

    Monumentul din Parcul Carol pe care si unii arhitecti si Basescu il apara, are 5 arcade de marmura rosie, care inchipuiesc steaua rosie comunista, cand monumentul e privit de sus. Acolo au fost ingropati Ana Pauker, Dej, Luca si alti tradatori de tara. Desi se pretinde au fost mutati de acolo, monumentul e inca pazit de indivizi in civil. Care lucreaza la cine stie ce serviciu secret. Probabil marii comunisti inca sunt in Parcul Carol si nimeni nu vrea sa ii deranjeze.
    Sunt curios daca vre-un ziarist poate intra in mausoleul de sub arcade sa faca niste poze.
    De la cine ar tebui sa obtina aprobare, de la Ministerul culturii sau de la SRI ?
    Pentru ca daca acolo nu e nimic, atunci nu e nici un motiv sa nu se poata intra, nu ?

  4. !!!!!

    de florentin6(Vizitator), sâmbătă, 26 septembrie 2009 - 08:49

    De acord cu cel care are un username faimos/MICKY SPAGA/ Basescu este in toate!!!

  5. Unii viseaza stele

    de Andrei(Vizitator), marţi, 2 februarie 2010 - 11:04

    Se vede cat de mult stii tov. Micky Mouse. Arhitectul care a facut mausoleul era sa fie bagat la puscarie ptr. ca arcele de bolta aduceau cu arcele de la biserica. Iar Ceausescu vroia sa ascunda monumentul dupa niste blocuri. P.S: Tot ii dati cu Basescu in sus Basescu in jos. Gata s-a terminat treceti mai departe