Dealurile cu vii de la Recaş s-au umplut de struguri parfumaţi, toamna lui 2009 aducând pentru podgorenii bănăţeni o nouă recoltă record. Cele mai bune vinuri îşi vor găsi locul binemeritat din catacombele din Banat.
Ciorchinii de Fetească neagră, Cabernet Sauvignon, Merlot, Syrah, Chardonnay, Sauvignon Blan sau Muscat Ottonel atârnă greu spre pâmânt. În jurul butucilor de viţă de vie mişună ţăranii, care mânuiesc, dibaci, cuţite speciale, pentru a-i aduna. Apoi îi pun cu grijă în lădiţe, de parcă ar fi nişte moaşe atente cu noii-născuţi. Culegătorii sunt zilieri, angajaţi din satele din zonă, dar şi din părţile Moldovei şi ale Olteniei. Vin la culesul strugurilor de la Recaş în fiecare an şi încep treaba dis-de-dimineaţă. În fiecare seară, sunt instruiţi ce bucată de vie trebuie culeasă, pentru că fiecare soi de struguri are rostul lui. 
Reţeta vinului bun începe când ciorchinii sunt culeşi cu atenţie de mâini dibace, feriţi de lovituri şi puşi cu grijă în lădiţe. Apoi, boabele zemoase se zdrobesc în tească. De aici, greul cade pe umerii oenologului. Specialistul dă unde verde pentru livrarea vinului către magazine. Dulceaţa strugurilor face vinul bun Aceleaşi 800 de hectare de dealuri însorite acoperite cu vie de la Recaş au produs anul acesta o recoltă cu 20% mai mare decât anul trecut, până la şapte mii de tone de struguri. Din aceştia, vor rezulta circa cinci milioane de litri de vin. Vremea bună a grăbit recoltarea cu aproape o lună şi a făcut din anul 2009 un an de excepţie pentru viticultori. Culesul a început de pe la jumătatea lui august, semn că timpurile se schimbă. “Se pare că schimbăm normalitatea. Dacă acum câţiva ani consideram normal să începem recoltarea la 10 septembrie şi să o încheiem undeva în noiembrie, şi acum şi anul trecut am început culesul mult mai devreme. Aşadar, vom termina culesul în această lună (septembrie, n.r.). Încălzirea globală ne schimbă normalitatea în procesul culesului viţei de vie, însă nu ne putem plânge, pentru că influenţele sunt pozitive”, explică directorul Cramelor Recaş, Gheorghe Iova. 
O mică parte din producţie, aproximativ 5%, va rămâne pe viţă şi după luna septembrie, pentru maturare, boabele acestor struguri urmând să se păstreze pentru vinurile de vinificaţie premium, cum sunt vinurile maturate în baric. Tezaurul din catacombe Cele mai vechi documente despre viile Recaşului datează din 11 noiembrie 1447. Într-un act în care se vorbeşte despre vânzarea unor vii de către Ioan şi Ecaterina Magyar lui Mihail de Ciorna, banu al Severinului, pentru 32 de florini ungureşti din aur. Tot atunci s-a stabilit şi hotarele moşiei. Cine soseşte la Recaş nu va îmbiat doar de parfumul strugurilor, ci se va putea delecta cu licoarea bahică păstrată în hrubele subterane. Aici, sub arcadele sălilor din cărămidă pot fi găsite cele mai alese şi scumpe vinuri bănăţene. Actuala cramă există din 1945, iar din 2003 a fost inclusă pe lista reperelor turistice din programul “Drumul Vinului-România Ţara Vinului“. Catacombele au o sală de degustare, constuită la nouă metri sub pământ. Tot aici e păstrat şi tezaurul Cramelor Recaş – cele mai bune vinuri din anii de excepţie. CITIŢI ŞI: „Salvarea” din podgoria de la Cotnari "Drumul vinului" s-a pierdut sub gropile din şoselele României Bem câte 32 de sticle de vin pe an Vinul nobil autohton riscă să dispară |
|||||||||
|
|||||||||
|
||
bun..
Foarte bun vinul de Recas...recomand...