Vechea preocupare omenească pentru evadarea din realitate poate fi cultivată cu succes
în bătrânul burg medieval. În Belgia, inima Europei, nu departe de Marea Nordului. O stranie senzaţie de irealitate te învăluie când te preumbli de-alungul canalelor, pe străzile pietruite ale vechiului burg, străjuite de catedrale medievale, clădiri cu ornamente complicate şi ciocolaterii la parter. Este efectul Bruges asupra călătorului.
Pentru est-europeanul exasperat de relaţia cu metropola sa agresivă, evadarea e cu atât mai profundă. Civilizaţie, estetică urbană, linişte. Toate acestea, prietenia oraşului şi a localnicilor sunt palpabile şi îţi influenţează încă din prima zi starea de spririt. Mică lecţie de istorie Trebuie spus că, mult timp înainte de a deveni destinaţie pentru călători sofisticaţi şi personaj principal de film alături de Colin Farrell, Bruges a fost unul dintre oraşele importante ale Europei medievale. Sub oblăduirea conţilor flamanzi şi a ducilor Burgundiei, în secolele 12-15, aşezarea a devenit port major, centru comercial şi financiar, producător de textile şi gazdă bună pentru arhitecţi, pictori sau pentru operele lor. A decăzut mai târziu, odată cu colmatarea canalelor ce-i deschideau calea comercială spre Marea Nordului. Turiştii au sosit încă din secolul 19 şi de atunci nu s-au mai oprit, cu atât mai mult cu cât municipalitatea s-a preocupat în amănunt de recondiţionarea oraşului. Bruges e o gravură vie. O zi pe marginea canalelor O plimbare prin Bruges trebuie să înceapă cu un urcuş în turnul din piaţa centrală, ce oferă, se pare, privelişti magnifice pe deasupra oraşului. Sau nu. La o adică, sunt 366 de trepte până în vârf, iar viaţa la nivelul mării e la fel de frumoasă. Plimbarea poate începe, prin urmare, cu o cafea sau o bere belgiană la una dintre terasele cochete ale oraşului, întinse pe marginea canalelor sau în pieţele înconjurate de clădiri cu arhitectură tipic flamandă şi vitralii. E bine în Markt, în piaţa centrală, la umbra turnului, în mijlocul lumii, şi pe străduţele alăturate, înţesate cu restaurante şi magazine cu suveniruri. E bine pe lângă canalul Groenerei, la sud de Markt, în apele căruia se reflectă podurile medievale, cerul şi raţele care planează pe deasupra. 
GROTE MARKT. Clădirile din piaţa centrală din Anvers au adăpostit, odinioară, ghildele profesionale
E bine şi pe Mariastraat, în continuare spre sud, pe lângă magazine de bijuterii şi ciocolaterii. Iar când te eliberezi din străduţele strâmte medievale şi ajungi brusc în spaţiul amplu din Minnewater Park, rămâi mut: în faţa ta e un lac înconjurat de copaci, iar pe mal vieţuiesc zeci de lebede, raţe şi alte păsări, totul într-o perfectă armonie. Ca la începuturile lumii. Depinde de sezon, dar, în principiu, bărcile încărcate cu hoarde de turişti se vor prelinge uşurel pe canale de dimineaţă până seară. Turişti mulţi sunt şi pe Steenstraat sau Zuidzandstraat, unde se găsesc cele mai multe magazine. Şi totuşi, la câteva străzi distanţă de aglomeraţia din centru, oraşul devine aproape pustiu. Muzee, biserici, picturi Bruges e un muzeu în aer liber. Catedrale, clădiri vechi de sute de ani, foste sau actuale centre administrative sau comerciale oferă lecţii de istorie şi arhitectură în fiecare zi pentru copiii belgieni care se preumblă, cu foi de hârtie şi feţe preocupate, analizând detaliile. Groeningemuseum şi fiecare biserică adăpostesc adevărate comori: picturile flamanzilor, printre care Hieronymus Bosch şi Jan van Eyck. Pânzele povestesc chinurile necredincioşilor şi „Judecata de Apoi”, „Madonna şi Copilul” lui Michelangelo stau tăcuţi nu departe, în Catedrala Notre Dame, o picătură din sângele lui Hristos e venerată în Basilica Sfântului Sânge şi toată apropierea de moarte şi de Dumnezeu e impresionantă chiar şi pentru un agnostic. OSTEND, GHENT ŞI ANVERS Rubens şi lumina nordului Ostend e la doi paşi de Bruges. Simţi imediat ce ieşi din gară că, dincolo de graniţa oraşului, nu mai e decât marea. Oraşul mic şi cochet, străbătut rapid de autobuze, pare pustiu pe la amiază. Şi chiar aşa e: mulţi localnici sunt pe malul mării, pe plaja inundată de lumina soarelui nordic ori pe esplanada de alături. Oameni de toate vârstele se plimbă admirând marea sau poposesc într-un bistrou de pe margine. Supa pescarului din Ostend, salata de creveţi cu multă verdeaţă, ceai negru cu rom şi, în general, acel sentiment care te mai loveşte din când în când: viaţa e plăcută. La vest de Bruges, găseşti oraşul universitar Ghent, iar pe malurile canalului din centrul istoric, în fostul port, pe străzile Graslei şi Koornlei, îi găseşti şi pe studenţi, stând la taclale, cu o bere în faţă. Tot acolo, probabil, una dintre cele mai frumoase clădiri, care adăpostea pe vremuri ghilda pescarilor liberi, puternica asociaţie profesională. 
LA SOARE. Fostul port din Ghent este acum loc de relaxare pentru studenţi
Mai aglomerat şi mai viu decât Bruges, Ghent se bucură de o moştenire culturală la fel de bogată. O vizită în Catedrala Sfântul Bavo confirmă acest lucru: nume roase picturi ale flamanzilor timpurii şi, deasupra tuturor, stârnind şoapte în liniştea bisericii, capodopera fraţilor Van Eyck - Adoraţia Mielului Mistic, una dintre cele mai influente lucrări din istoria picturii. Nu doar diamante Anverse mai mult decât centru un de prelucrare a diamantelor din întreaga lume şi port important, al doilea ca mărime din Europa. E mai mult decât fostă gazdă a atelierului lui Peter Paul Rubens, şi, în prezent, pentru picturile acestuia. Mai mult decât casă a designerilor flamanzi, ai căror precursori din Evul Mediu exportau îmbrăcăminte şi textile în Italia. E mai mult prin aceea că e un oraş uman. Iar asta se vede într-o duminică după-amiază liniştită, în Groenplaats, nu departe de catedrală, bun loc de plimbare, colorat de florile vânzătorilor ambulanţi. UTILE Un fel de ghid de supravieţuire CUM AJUNGI. Reţeaua de cale ferată e excelentă. Din subsolul aeroportului din Bruxelles, trenurile pleacă la fiecare oră spre Bruges. De aici, e accesibil fiecare oraş al Belgiei: Ostend e la 15 minute, Ghent la maximum jumătate de oră, iar Bruxelles şi Anvers la circa o oră. CE VORBEŞTI. Flamandă, adică olandeză cu mici diferenţe, dacă poţi. Altfel, fără griji, franceză sau engleză. Belgienii care interacţionează cu turiştii sunt poligloţi. CE MĂNÂNCI. Tocăniţă flamandă cu sos de bere sau fructe de mare. Creveţii uriaşi şi soicile din Marea Nordului sunt mai gustoase decât cele din ape le Mediteranei, spre exemplu. Sunt sute de feluri de bere, de la cea albă nefiltrată până la cele de abaţie puternic alcolizate, excelente pentru o zi răcoroasă. Evident, ciocolată de toate felurile, întotdeauna proaspătă. CÂT PLĂTEŞTI. O cameră dublă de hotel la Bruges poate cos ta de la 60-70 de euro. Preţul mediu urcă spre 80-100 de euro la unul dintre micile şi cochetele hoteluri aproape de centrul oraşului. |
|||||||||
|
|||||||||
|
||
Esti tare de tot Dle "ziarist".....
......"contilor flamanzi"....... HA! HA! HA! HA! HA!
da
care este problema dvs. cu acesti conti, dle comentator? sa fie doar un acces de ras isteric, poate?
Sub obladuirea contilor flamanzi
Mai dar, prosti ii poate face mama lor pe unii.
Am ras de mi-a sarit nasturele de la pantaloni.
dedublare
si uite-asa, dupa ce s-a dedublat, comentatorul gigi becali/george margean a trecut la injurii. deosebit de utile cand nu sunt argumente. bravo! inca o reusita a web 2.0
Postul nu accepta diacriticile si nu vezi prostia din articol
In articol, este/era scris "contilor flämanzi" = carora le e foame, nu flamanzi (care sunt neerlandofoni).
Bruges
Nu exista limba flamanda, ci neerlandeza care provine din olandeza, si nici nu au fost conti flamanzi, poate ar fi bine sa ma cititi putina istorie, iar numele oraselor ar trebui respectate si nu rescrise
putina istorie
ar trebui atunci sa le spunem doamnelor si domnilor de la "Institute de la langue regionale flamande" ca habar nu au ce vorbesc, nu? sau, mai bine, sa spunem ceea ce e corect: flamanda si neerlandeza sunt exact acelasi lucru si niciunul dintre termeni nu e gresit.
de asemenea, ar trebui sa le spunem celor de la Enciclopedia Britannica sa mai citeasca istorie pentru ca, la naiba, si ei scriu despre acesti conti. iata: "At first Flandrensis was an inconspicuous district, but beginning in the 9th century, a remarkable line of Flemish counts succeeded in erecting a quasi-independent state on the borders between the French and German kingdoms".
Prostia = conti carora le e foame
nue e vorba de flamanzi (ca regiune) ci de conti "flämanzi" ( ca infometati) caci asa era scris in articol la inceput cel putin. Postarile nu accepta insa diacriticile.
cum sa nu te apuce rasul ???
Nu exista si gata
Si limba asta flamanda.. cum o fi ea.. de ce nu o rescrieți exact așa cum e ea, adica vlaams..
Neerlandeza de care amintiți este, se pare, dupa opinia tuturor neerlandezilor.. olandeza..
Wikipedia nu e de incredere, dar sunt și alte surse.. cum ar fi altele decat carțile romanești din facultațile de litere și/sau istorie scrise de anumiți conți romani.
(mai au și oamenii draci, imi cer scuze pentru nesimțire.. ma plictiseam).
Foamea contilor flamanzi
In articol scrie negru pe alb "sub obladuirea cont,ilor fla~ma^nzi".
Deci nu e nicio isterie, oamenii au tot dreptul sa ra^da~.
Bruges
Nici nu are rost aceasta discutie: argumentele dv. imi confirma faptul ca habar nu aveti despre cum functioneaza Belgia ca stat si ca cititi prea mult pe internet. Neerladeza=Dutch (olandeza)
superb
e cu siguranta cel mai frumos oras pe care l-am vizitat dar e ste si foarte scump.Un pahar de bere(250 de ml)Bruges Tripel e 4 euro.In rest lima e nerlandeza sau dutch iar dialectul este flamand
CATEVA MICI CORECTURI...
Brugge (in flamanda sau neerlandeza) sau Bruges (in franceza): dar de vreme ce suntem in partea flamanda denumirea normala este Brugge. Neerlandeza, mai bine spus flamanda, este asemanatoare olandezei, numai ca nu este asa de guturala si mai ne-gagaita (g-ul nu este asa de accentuat). Partea flamanda a Belgiei se numeste Flandra sau Vlaanderen in original. Intr-adevar numele corecte ale oraselor ar trebui respectate: Oostend, Gent (care gazduieste una dintre cele 4 centre universitare ale Flandrei - celelalte fiind KU Leuven, UI Antwerpen si VU Brussel), Antwerpen (capitala Flandrei), Brussel (Bruxelles in franceza)...Groenplaats=Piata verde...partea nordica a Belgiei este cea flamanda, iar cea sudica este partea franceza locuita de valoni...
VLAD TEPES
Nu e chiar asa
Unele orase au fost traduse sau exista deja in limba romana, de exemplu Florenta, careia nu ii spui Firenze. Asadar in limba romana este Bruges si Anvers..pt ca suntem francofoni, probabil. Iar limba este dialectul flamand al limbii neerlandeze. Nu este o limba de sine statatoare, nici macar nu exista literatura tipic flamanda, doar un dialect si carti care apartin literaturii olandeze( sau neerlandeze), daca tinem cont ca de fapt Olanda e doar o regiune din Tarile de Jos.
lasati disputele
V-as sfatui sa lasati disputele si daca puteti vizitati acest e orase care ne-au fost prezentate chiar daca nu foarte corect istoric ,documentati-va la fata locului si nu veti regreta!
Eu pot sa va spun doar ca mi-as dori sa mai merg in aceste locuri cu adevarat linistitoare si care te incarca de energie !
Cat de romani sunteti!
...nici nu s-a postat bine primul comentariu si ati sarit deja unii la beregata altora...CAT DE ROMANI SUNTETI...si mai rau este ca nu vedeti asta!!!! Sunt pline forumurile de astfel de...ROMANI!! Bravos natiune!
BELGIA
DECI CAM ASA DOMNULE ZIARIST....DE LA AEROPORTUL ZAVENTEM PANA LA BRUXELLES O ORA....IAR PANA LA OSTENDE 15 MINUTE...MA FACI SA RAD TOTA NOAPTEA...DEZINFORMAT SAU AI SCRIS DIN AUZITE....CU UN SINGUR LUCRU SANT DE ACORD ...BELGIA MERITA VAZUTA...DE LA BRUXELLES LA ...OSTENDE 65_75...GAND SAU GENT 35_40 MINUTE ....WATERLO 15_20 MINUTE...CHALEROI 40_50 MINUTE...LIEGE 55_65 MINUTE...BRUGGE 45 _55 MINUTE...ANTWERPEN 30_35 MINUTE....AEROPORT ZAVENTEM LA BRUXELLES PANA LA GRAND PLACE 15 MINUTE DEPINDE DE TRAFIC...O ZI BUNA TUTUROR