În urmă cu două decenii, un artist francez a organizat o expoziţie de artă într-un iglu în formă de cilindru în satul Jukkasjarvi din Suedia. Şi cum într-o noapte nu mai erau locuri de cazare în localitate, câţiva vizitatori au cerut permisiunea de a petrece noaptea chiar în iglu şi au stat în saci de dormit. Aşa s-a născut primul hotel de gheaţă din lume.De atunci, ele s-au înmulţit, iar în iarna anului 2006 a fost construit unul şi în România, la Bâlea Lac, la peste 2.000 de metri altitudine, accesibil iarna numai cu telecabina.
„Durata de viaţă” a acestor inedite unităţi de cazare este mică: din decembrie până în martie-aprilie, deci nu mai mult de cinci luni. La sfârşitul sezonului se topesc, dar avantajul este că arhitectura lor se poate modifica de la an la an. Dacă în primul an hotelul de la Bâlea a avut formă de iglu, acum are una dreptunghiulară, cu un hol mare central (care e şi restaurant), iar cele zece camere sunt aşezate de-o parte şi de alta a coridorului.  Credit: Ice Hotel Bâlea Lac Gheaţa este luată din lacul Bâlea, iar pentru construirea hotelului au lucrat anul acesta în jur de 50 de oameni. La intrare este amenajat un spaţiu unde sunt expuse statui din gheaţă. Paturile sunt din gheaţă, iar temperatura din interior de 0-2 grade Celsius. Paturile sunt acoperite de scânduri de lemn, saltele, lenjerie şi blănuri de oaie. Călătorii mai aventuroşi pot să doarmă şi în saci de dormit. La hotel nu există băi, aşa că turiştii vor trebui să meargă pentru duşuri şi toalete la telecabina Bâlea Lac. 
Credit: Ice Hotel Bâlea Lac Hotelul din Munţii Făgăraş a avut o tematică diferită în fiecare an. În 2008 aceasta a fost galaxia Calea Lactee, în 2009 muzica clasică, iar anul acesta „gândirea la rece”: camerele poartă numele unor filozofi, de la Socrate la Cioran, şi au câte un aforism scris deasupra uşii. Lângă hotel a fost ridicată şi o biserică de gheaţă, iar în Winter Park turiştii pot să schieze, să patineze sau să închirieze sănii.  Credit: Ice Hotel Bâlea Lac Agenţia de turism deţinută de britanicul James Chisnall organizează excursii de cinci zile prin România, punctul culminant al turului fiind noaptea petrecută de turişti la hotelul de gheaţă de la Bâlea Lac. „Vrem să aducem oamenii într-un loc nou, în care nu au călătorit prea mulţi. Braşov este un oraş uimitor, Sibiu la fel. Iar hotelul de gheaţă este cireaşa de pe tort. Este un loc extraordinar (Bâlea Lac-n.r.), hotelul de gheaţă este frumos, dar ceea ce îmi place este că merită să fie vizitat doar pentru el, chiar fără hotelul de gheaţă”, spune Chisnall. „E o adevărată aventură. Nu pretindem că va fi o vacanţă de pură relaxare. Ei ajung să vadă ce are România mai bun de oferit. Dar trebuie să călătorească, scopul nu era să fie uşor de ajuns (la destinaţie-n.r.)”, povesteşte el. "Drumul de la Sibiu la Bucureşti are 30 de kilometri cu gropi" Excursia începe în Bucureşti, continuă la Braşov, la hotelul de gheaţă, la Sibiu şi se încheie înapoi în capitală. Însă britanicul spune că în România trebuie să se confrunte cu probleme pe care nu le întâlneşte în mod normal în alte ţări: „În acest moment, drumul de la Sibiu la Bucureşti are 30 de kilometri cu gropi. Dacă lucrurile continuă să se deterioreze, va trebui să ne schimbăm ruta şi să nu mai mergem la Sibiu, ci direct la Bucureşti”. „România este o ţară care are atâtea de oferit, dar încă mai are de învăţat când vine vorba de turism. Nu e o ţară în care te poţi descurca uşor”, continuă Chisnall. „Uneori îi punem pe clienţi în tren, dar în acest moment trenul e mai încet decât obişnuia să fie. Dura două ore şi jumătate de la Bucureşti la Braşov, dar acum durează aproape trei ore şi jumătate, ceea ce este cam mult”. În general, Chisnall aduce în jur de 200 de turişti pe sezon în România, dintre care 85-90% sunt britanici. Restul vin din Africa de Sud, Statele Unite, India, Irlanda sau Australia. „În principal, vin cupluri. E o aventură, o experienţă romantică. E o experienţă de neuitat, ceva ce faci o dată în viaţă. Nu cred că sunt prea mulţi oameni care stau de două ori într-un hotel de gheaţă. Nu pentru că e ceva neplăcut, ci pentru că e o experienţă de genul „o dată în viaţă””, spune el.  În sezonul 2008-2009, în jur de 5.000 de turişti au vizitat hotelul de la Bâlea Lac, cifră care îi include şi pe cei care s-au cazat la hotel, potrivit administratorului hotelului, Inge Florea. Avantajele României: preţurile şi munţii izolaţi Europa are acum multe hoteluri de gheaţă, în Suedia, Norvegia, Finlanda sau Elveţia. Chisnall spune că România are competitori puternici, dar că are şi avantaje: primul este preţul: „O ţară ca Suedia este foarte scumpă. În România, turiştii nu vor cheltui banii pe care i-ar cheltui în Suedia. Pot să bea o bere în România pentru 5 lei şi una în Suedia te va costa 50-60 de lei. E o mare diferenţă”. La restaurantul din hotelul de la Bâlea, unele băuturi sunt servite în pahare de gheaţă, iar aperitivele şi desertul vin şi ele tot pe farfurii de gheaţă. Nu şi supa. O cameră costă 99 de lei de persoană pe noapte, iar o masă cu patru feluri de mâncare 150 de lei. Al doilea avantaj este intimitatea pe care o oferă un hotel situat într-un loc izolat de masele de turişti: „Cele din Elveţia şi Austria sunt în mijlocul unor staţiuni de schi. Hotelul de la Bâlea Lac e izolat, asta e o parte din frumuseţea lui, şi este de asemenea mai mic: cel din Suedia are 80-100 de camere. Am avut clienţi care stătuseră deja la cel din Suedia şi au stat apoi la Bâlea Lac. Normal, cel din Suedia are mai multă experienţă şi este probabil ceva mai rafinat, dar când au mers la cel din Suedia, au ajuns cu un autobuz, cu toţi ceilalţi turişti, şi au mers până la hotel. Nu era o aventură. Nu e o experienţă intimă. Experienţa de la Bâlea Lac este mult mai intimă. Ajungi cu telecabina şi acolo nu eşti înconjurat de sute de turişti”. „Ceea ce îi surprinde cel mai mult pe clienţii noştri este că ei vin pentru hotelul de gheaţă. Nu pot să pretind că vin dintr-un alt motiv. Dar cred că sunt foarte plăcut surprinşi de restul României, din partea căreia nu au aşteptări. Când ajung aici, chiar le plac şi celelalte destinaţii”, spune Chisnall. |
|||||||||
|
|||||||||
|
||
Cel mai bun lucru pe care l-ar putea face un ministru al turismului
Cel mai bun lucru pe care l-ar putea face un ministru al turismului este, nu sa cheltuiasca mult si inutil pe reclame, pliante promotionale sau firme care sa se ocupe cu din astea (din contra, dezamagirile legate de infrastructura, de conditiile de cazare si altel, pot avea repercursiuni ulterioare grave asupra credibilitatii, cu consecintele de rigoare asupra numarului de turisti, pe termen lung) ci pur si simplu sa lase in pace, daca nu-i poate ajuta pe alde James Chisnall, deci pe cei implicati direct in turism (investitii in agentii de tursim de ex). Sau sa intervina cumva, ca astfel de investitori, straini sau romani, sa nu fie striviti de birocratie, coruptie, tracasati de tot felul de trepadusi de la finante, garda, protectia consumatorului etc.
foarte bine spus
Aveti perfecta dreptate.
Ministrul turismului..
..daca ar vrea sa faca un bine...ar da toti banii alocati unei firme SERIOASE care sa faca adevarate drumuri de qacces la siturile turistice din romanica...ar fi un adevarat cishtig..
I-as congela pe multi...
I-as duce la Balea-n Lac si i-as baga prin copca pe toti parlamentarii PDSR in frunte cu Iliescu sa-i congelez in blocuri de ghiata si apoi sa-i expun la Muzeul de Istorie al Ororilor alaturi de Stalin si Lenin profesorii lor.
cum se cheama cei ramasi in urma?
**** ori retardati? dragul meu ori ai o obsesie ori mintea ta se misca incet, da' tare incet ori esti pus acolo sa dai cu petarde si sa cauti scuze pentru guvernanti. dupa logica ta nu sint de vina cei de azi, nici cei de ieri , care sint tot cei de azi, ci cei mai de dinainte.
-anteanteguvernarea e de vina!
pt Ramaru B
Ba mai bine i-ai halio lu Berceanu si lu Base, Lu Udrea...si la alti baietzi dastepti..
mda...
cind le tinea ceausescu la gheata, cu caldura o zi da si-o zi nu, il injuram pe la toate colturile... acum dam poala cu bani ca sa ne congelam la hotelul de gheata.
Cit costa?
Cit costa o noapte acolo?