Vacanţă religioasă de Paşte
OFERTE. Cei care îşi fac rezervare până la începutul lui martie vor beneficia de reduceri de până la 15%. [citeşte]
Alte ştiri din Cultural şi religios
Înfiinţat în anul 1906, actualul Muzeu al Ţăranului Român "a crescut odată cu ţara", aşa cum povesteşte Vintilă Mihăilescu, directorul general al instituţiei. [citeşte]
Pasiunea lui Samuel von Brukenthal pentru arhitectură, artă, grădini şi plante exotice a adus ecourile barocului până la capătul celălalt al Europei. Dacă secolul luminilor le aducea vienezilor măreţul Schonbrunn, în Avrig baronul îşi construia o reşedinţă de vară cochetă, un “Schonbrunn în miniatură”, cum îi spun astăzi avrigenii. [citeşte]
Palatul de vară al baronului Samuel von Brukenthal, construit în secolul al XVIII-lea, ar putea deveni, dacă va fi reabilitat, unul dintre cele mai importante complexe baroce din România. [citeşte]
Acoperite de picturi din temelie până la streaşină, pe fiecare colţ de zid, mănăstirile de secol XV - XVI din Bucovina îşi păstrează până astăzi culorile aprinse. Fiecare dintre ele are nuanţe diferite ce dau edificiului o notă aparte: la Humor predomină roşul, la Voroneţ albastrul, la Suceviţa albastrul-violet, la Moldoviţa galbenul auriu şi roşul, iar la Arbore ocrul şi verdele marin. [citeşte]
Când ne gândim la lăcaşe de cult fortificate, cel mai adesea ne vin în minte bisericile saşilor din Transilvania. Dar vom întâlni ziduri groase ce înconjoară edificii religioase şi în sudul ţării, foarte aproape de Dunăre. Singura mănăstire fortificată de la sud de Bucureşti este Comana, din judeţul Giurgiu. [citeşte]
Aflat pe drumul dintre reşedinţa de la Mogoşoaia şi curtea domnească din Târgovişte, palatul de la Potlogi era odată un loc de popas pentru Constantin Brâncoveanu şi suita sa. Acum, cei care ajung pe aceste meleaguri renunţă de multe ori să-l mai viziteze când află că nu e restaurat şi că nu are mobilier. [citeşte]
Singura biserică rusă din România, care va împlini în această toamnă, pe 25 noiembrie, un secol de când a fost sfinţită, se află în inima Bucureştiului, aproape de Universitate. Acest lăcaş de cult este una dintre ultimele ctitorii ale ţarului Nicolae al II-lea al Rusiei, executat în 1918 împreună cu familia sa de către bolşevici. [citeşte]
Deşi are o vechime de peste jumătate de mileniu şi numeroase perioade înfloritoare, 13 ani din istoria cetăţii Făgăraşului sunt negri. [citeşte]
La 12 kilometri de Piteşti, „ascuns” în satul Goleşti se află conacul boierilor Golescu, moşie unde şi-au dat întâlnire diferite momente definitorii ale istoriei Ţării Româneşti. În secolul al XIX-lea, Tudor Vladimirescu şi-a petrecut ultimele zile din viaţă într-un foişor din curtea conacului, iar Carol Davila, părintele medicinei româneşti, şi-a scris la moşia soţiei primele tratate de medicină. Tot la Goleşti, fiul său, Alexandru Davila, punea bazele dramaturgiei româneşti. [citeşte]
Mică, ascunsă între clădiri înalte, biserica Stavropoleos din inima Bucureştiului vechi atrage imediat privirea trecătorilor cu pridvorul ei de piatră, bogat împodobit şi cu zidurile pictate în albastru, din care se ivesc medalioane cu sfinţi. Construită în stil brâncovenesc, biserica închinată sfinţilor arhangheli Mihail şi Gavril a fost ridicată în vremea domnitorului fanariot Nicolae Mavrocordat, de către un călugăr grec. [citeşte]
Construită la începutul secolului al XVIII-lea, biserica Stavropoleos a fost restaurată de două ori. Deşi are aproape trei secole de existenţă, frescele s-au păstrat, după ce au fost curăţate cu grijă, fără să se intervină cu noi culori peste pictura de secol XVIII. De asemenea, catapeteasma şi icoanele sunt cele originale. [citeşte]
Aflat la mică distanţă de centrul turismului religios, nordul Moldovei, oraşul Bârlad ascunde obiective turistice valoroase, incluse în lista monumentelor de patrimoniu naţional. . [citeşte]
Ciudat sau nu, România se află pe harta mondială a turismului negru. Ramura aceasta mai ciudată îi vizează pe cei pasionaţi de terorile trecutului, fie ele provocate de om sau de natură, fie ele reale, cu miez de adevăr sau total false.
[citeşte]
Numele sub care este cunoscut acest tip de turism este "dark tourism", denumirea din engleză. Urmele bombardamentelor de la Hiroshima şi Nagasaki, câmpul de la Cernobîl şi lagărele naziste sau comuniste sunt astăzi obiective vizitate de milioane de persoane în fiecare an. [citeşte]
Casa Poporului este promovată ca obiectiv turistic major al Bucureştiului, iar unele voci susţin că oraşul are un mare noroc datorită ei deoarece, în afară de clădirea colosală de pe Dealul Spirii, nu este nimic de văzut în Capitală. [citeşte]
Continuăm călătoria religioasă prin Neamţ şi ajungem la Sihăstria, unde a trăit una dintre cele mai respectate figuri bisericeşti din România, părintele Cleopa. Mergem apoi la Văratec şi Agapia, mănăstiri în apropierea cărora scriitorii îşi găseau inspiraţia, iar turiştii îşi primesc liniştea şi verdeaţa după care tânjeau în oraşe. [citeşte]
Continuăm călătoria liniştită printre mănăstirile şi frumuseţile judeţului Neamţ. Astăzi vă prezentăm zimbrii "R" de la rezervaţia "Dragoş Vodă", dăm o raită pe la Secu şi aflăm istoria unei icoane preferate a credincioşilor români. [citeşte]
Sosiţi în Neamţ, turiştii au destule oportunităţi de a petrece câteva zile de concediu într-un ţinut pitoresc, străjuit de falnicul Ceahlău. O alegere inspirată poate fi salba de mănăstiri Neamţ, Secu, Sihăstria, Sihla, Agapia, Văratec, Bistriţa, Petru Vodă, Durău, ascunsă prin codri seculari. [citeşte]
Furat de cei care l-au descoperit, vândut pe sume ridicole, tăiat cu toporul, topit, salvat, furat din nou de un viitor preot, sechestrat de autorităţile ruse şi restituit după 40 de ani: tezaurul de la Pietroasele a trecut prin multe peripeţii, dar, din fericire, putem să îl vedem şi în ziua de astăzi. [citeşte]
Ziduri groase, creneluri, turnuleţe, bastioane şi peisaje pitoreşti: frumoasele castele din Europa atrag milioane de vizitatori în fiecare an. România, prin fascinaţia exercitată asupra turiştilor de câteva dintre edificiile sale medievale, este un punct de oprire în călătoriile celor plecaţi să hoinărească printre bătrânele ziduri. [citeşte]
Cetatea Neamţului, redată la începutul lunii circuitului turistic naţional şi internaţional după ce vreme de doi ani a fost reabilitată cu fonduri europene, este una din ţintele predilecte ale localnicilor şi vizitatorilor ce sosesc în judeţul străjuit de Ceahlău.
[citeşte]
Cu un număr de 90.000 de vizitatori pe an, Muzeul Naţional de Istorie a României rămâne un obiectiv important pe harta turistică a Bucureştiului. Din păcate, capitala noastră nu atrage încă prea mulţi turişti străini. Înfiinţat în 1972 pentru a glorifica trecutul românilor, aflaţi atunci în plină „epocă de aur”, muzeul încearcă acum să facă rost de fonduri pentru a deveni unul cu aspect occidental. Evz.ro a discutat despre noul concept care va sta la baza instituţiei cu directorul general al muzeului, Crişan Muşeţeanu. [citeşte]
E uimitor cum încape atâta istorie şi artă în aceste lăcaşuri, întocmite cu vrednicie, dar lăsate pradă timpului. Mănăstirile din Bucovina mai păstrează încă amprenta vremurilor de demult. [citeşte]
Unul dintre cele mai des vizitate obiective turistice din sudul litoralului, Geamia „Esmahan Sultan“ din Mangalia, şi-a redeschis porţile pentru turişti, asta după ce, timp de aproape doi ani, a fost reabilitată din temelii, la fel şi mormintele din jur şi curtea. [citeşte]
Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu a atras un număr record de vizitatori în prima jumătate a acestui an- aproape 105.000 de persoane. [citeşte]
Oraş cu un impresionant patrimoniu cultural şi religios, Iaşiul convinge oricare vizitator să afle istoria lăcaşelor sale de cult devenite astăzi adevărate monumente. [citeşte]
O alee străjuită de castani umbroşi duce către o poartă cu un foişor elegant deasupra. În capăt, pe dreapta, o grădină în stil italian, plină de trandafiri, se întinde lângă zidul maroniu din cărămidă. Câteva coloane corintice se pierd printre arbuşti şi tufe de flori. Prin poarta din fier forjat se zăreşte palatul construit de Constantin Brâncoveanu, inima domeniului de la Mogoşoaia. [citeşte]
La Mogoşoaia puteţi petrece o întreagă duminică fără să vă plictisiţi. Dacă vreţi să vă bucuraţi doar de natură, în parcul amenajat de Martha Bibescu, e bine de ştiut că intrarea pe domeniul Brâncovenilor este liberă.
[citeşte]
Ca să ajungeţi la cetatea Râşnov, trebuie să faceţi faţă unui urcuş de zece minute prin pădure. Însă drumul este unul plăcut, iar plimbarea devine haioasă încă de la început: intrarea în pădure este oprită pentru maşini de o secure medievală pe post de barieră, desprinsă parcă din desenele animate cu Asterix şi Obelix. Iar din loc în loc, pe marginea drumului, sunt coşuri de gunoi inedite, în formă de turnuri cu creneluri. [citeşte]
Castel medieval, reşedinţă regală de vară sau loc misterios unde turiştii străini vin pentru a-l căuta pe contele Dracula. Noua organizare a castelului Bran doreşte să satisfacă toate gusturile şi să îmbine atmosfera evului întunecat cu cea din perioada interbelică. La 1 iunie, castelul a fost redeschis de noii săi proprietari din familia de Habsburg. El va fi administrat prin Compania de Administrare a Domeniului Bran, ai cărei acţionari majoritari sunt Dominic de Habsburg şi surorile sale. Castelul îşi va primi vizitatorii cu o faţă nouă, inclusiv cu o sală de proiecţii în care vor fi prezentate materiale filmate în anii ‘20-’30. [citeşte]
Capitala romană a Daciei a supravieţuit aproape două milenii, iar acum se macină încet, sub intemperiile vremii şi indiferenţa vremurilor. [citeşte]